Categorie Costica
Contemplarea jarului
Dupa trei luni de zile, am revenit, datorita vizitei lui Gogol, la bunul obicei al gratarului. Cu surprindere am constatat ca se poate face gratar si la Hanovra si inca unul foarte bun. Ai de alergat, ce-i drept si preturile sunt duble, dar pana la urma gasesti chiar si niste mici de origine sarbeasca, numiti […]
Dansul
Vad prin comp niste poze incredibile. Se pare ca la un moment dat, fiind la Costica, ne-a apucat dansul. Mai mult ca sigur era muzica populara, dar asta nu mai conta. Eram trei: Adriana, Costica si cu mine. Toate pozele au iesit ca naiba, dar se poate deduce din ele cam ce se intampla pe-acolo.
Asa si nu altfel
Sunt la Racoasa, la Costica. Ar fi multe de cautat, de regasit, nu am rabdare sa scriu acum despre ele. In orice caz, Costica este acelasi. Nu cred ca va fi vreodata altul, nici nu vreau asta. S-a intamplat o chestie: el cauta un disc, dar a dat peste altul, care incepea cu o anumita […]
Extinctia artelor
Ajung sa cred ca lumea se indreapta spre extinctia artelor, care vor fi inlocuite cat de curand cu manifestari ale virtuozitatii. Ce vreau sa zic, este ca observ un interes tot mai scazut pentru calitate, pentru interpretare, pentru maiestrie. Publicul este atras de cu totul altceva: de creatorul de arta, vazut ca un fel de […]
O vorba tembela
Stie toata lumea celebrul indemn: „cand doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca„. In opinia mea, e vorba despre una dintre cele mai tembele gaselnite din cate au existat vreodata pe linie de „intelepciune”. Sa explic de ce. Daca vorba asta s-ar aplica exclusiv pentru starea de ebrietate, ar fi destul de […]
Pequenitos
M-am saturat de haleala monotona din hotel, asa ca dupa ce voi ajunge in tara, voi face un drum fie la Gogol, fie la Costica, fie la ambii (adica doua drumuri) si voi prepara urmatoarea reteta: MITITEI 1 kg carne de vaca de la ceafa, 200 g seu de vaca, piper, ienibahar, coriandru, cimbru, 3-4 […]
Pierderea paradisului pierdut
Racoasa a fost, multa vreme, pentru Costica, paradisul pierdut. Pe unde a umblat, prin cate locuri a stat cu anii, intotdeauna a fost constient ca orice i s-ar intampla, oricat de rau ar cadea, ii va ramane, totusi, o salvare: satul lui. Totul era acolo: amintiri, rude, locuri, morminte, imagini. Tot, absolut tot. Si cat […]
Costica – o biografie
Cum spuneam, inainte de a merge la Librex, m-am oprit la Costica, amicul meu, care locuieste la Racoasa, in satul Verdea. O sa povestesc multe despre el, cand o sa-mi pice bine. E un om simplu, care a plecat din satul lui pentru a face bani la oras. A lucrat pe santierele lui Ceausescu, in […]
Campurile foamei
Stiti ce e in poza asta? Un camp de rapita. Frumos cum nu se poate. Van Gogh l-ar fi pictat plangand. M-am oprit sa fac poza asta undeva intre Iasi si Bacau. Am vazut zeci de astfel de campuri galbene. Inclusiv de la schitul Sf. Ilie se vedeau, in departare, dealuri de culoarea asta. Din […]
Arsenii
In acest moment stau asezat pe scaunul meu de la masuta mea din standul meu de la Targul International de Carte Librex, aflat in Sala Polivalenta din Iasi. Am sentimentul linistitor ca politia nu poate intra in acest mic locas al meu fara mandat de perchezitie. Nu ca m-ar cauta, nici vorba, dar e o […]
totusipovestile 