Categorie Bogdan Toma
Un exceptional poem al poetului anodin Bogdan Toma, scris pentru fiul sau intr-un moment de reverie si extaz
NIMICSint ucenicul tau, fiul meu! Sa privim clipele,Sa intelegem ca fiecare clipa ce trece e apusaIar clipa viitoare deja a si trecutLegata indisolubil de moartea timpului.Potrivit acestei legi, noi deja am existatDoamne, ce frumos am mai existat! Ceea ce va veni e numai iluzieSi pentru ea, fiul meu, te vreau pregatit,In mijlocul celor care viseaza […]
totusipovestile 